A doua zi de Rusalii, sărbătoare cu profunde rădăcini religioase și populare, este marcată în tradiția românească de numeroase superstiții și obiceiuri menite să ferească oamenii de spirite rele, de necazuri și de boli. Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecime, reprezintă momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, dându-le darul vorbirii și al înțelepciunii. În cultura populară însă, această perioadă este învăluită de credințe mistice legate de forțe nevăzute și spirite care pot tulbura echilibrul lumii.
Semnificația zilei de Rusalii în tradiția populară
În calendarul ortodox, sărbătoarea Rusaliilor ține două zile – prima, cea de duminică, dedicată Pogorârii Sfântului Duh, și a doua, de luni, când se prăznuiește Sfânta Treime. În credința populară, aceste zile sunt considerate perioade cu o încărcătură spirituală puternică, în care granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor devine mai subțire.
Oamenii de la sat credeau că, în aceste zile, umblă ielele sau rusaliile, ființe mistice care pot pedepsi pe cei ce nu le respectă sărbătoarea. Se spunea că aceste spirite frumoase, dar primejdioase, aduc boală, amețeli, frică și „luare din minți” celor care muncesc, se ceartă sau râd în batjocură de credință.
Ce nu trebuie să faci în a doua zi de Rusalii
Tradiția spune că a doua zi de Rusalii trebuie petrecută în liniște, cu respect și credință, pentru a nu atrage mânia spiritelor. Iată câteva dintre cele mai răspândite superstiții și interdicții:
- Nu se muncește
Se crede că munca în această zi atrage ghinionul și boala. Oamenii nu lucrează pământul, nu cos, nu spală și nu fac treburi casnice, pentru a evita supărarea rusaliilor. Cei care nesocotesc această regulă pot fi „luați din vânt” – adică atinși de o stare de neliniște și slăbiciune inexplicabilă.
- Nu se merge la câmp sau în pădure
Conform tradiției, ielele dansează în poieni și câmpuri, iar cei care le întâlnesc pot fi vrăjiți sau îmbolnăviți. De aceea, în a doua zi de Rusalii, oamenii evită să iasă singuri la drum lung sau să intre în pădure.
- Nu se ceartă și nu se vorbește urât
Se spune că în această zi cuvintele au o putere aparte. Cearta, vorbele grele sau blestemele rostite pot aduce neînțelegeri și nefericiri în familie. De aceea, oamenii sunt îndemnați să vorbească frumos, să ierte și să petreacă în armonie.
- Nu se taie lemne și nu se sacrifică animale
Actele care implică violență sau distrugere sunt considerate necurate în această zi. Se evită tăierea lemnelor, a animalelor sau a oricăror plante care „au viață”, pentru că se crede că acestea se pot răzbuna.
- Nu se dansează și nu se râde în batjocură
Deși în unele zone se organizează hore de Rusalii, acestea au caracter ritualic, nu de distracție. Dansul fără rost sau râsul exagerat sunt văzute ca semne de lipsă de respect față de sărbătoare și pot atrage pedeapsa ielelor.
- Nu se fac deplasări lungi și nu se semnează acte importante
A doua zi de Rusalii este considerată o zi „instabilă energetic”. Se spune că orice decizie importantă luată acum poate fi influențată de forțe nevăzute. De aceea, oamenii evită să plece la drum lung, să înceapă construcții sau să încheie contracte.
Obiceiuri și ritualuri de protecție
Pentru a se feri de spiritele rele, oamenii obișnuiau să poarte pelin, usturoi sau frunze de nuc la brâu ori în buzunar. Aceste plante erau considerate protectoare împotriva ielelor. De asemenea, se stropesc casele și animalele cu aghiazmă sfințită în ziua Rusaliilor.
În unele sate, se ține dansul călușarilor, un obicei străvechi care are rolul de a alunga duhurile necurate. Călușarii dansează cu bețe și clopoței, rostind strigături ritualice – o formă de exorcizare a răului și de aducere a norocului în comunitate.
Tot în această zi, credincioșii merg la biserică și se roagă pentru liniștea sufletelor celor adormiți. Se dau de pomană bucate și se împart flori de tei – simbol al păcii și al protecției divine.
Semnificația spirituală a zilei
Dincolo de superstiții, a doua zi de Rusalii este o zi a echilibrului și a recunoștinței. Este momentul în care oamenii mulțumesc pentru darul Duhului Sfânt și pentru protecția divină asupra casei și familiei.
Tradițiile și interdicțiile nu trebuie privite ca simple superstiții, ci ca forme vechi de respect pentru sacru și natură. Ele amintesc că în această perioadă, lumea spirituală este mai aproape de cea pământească, iar armonia interioară contează mai mult ca oricând.
Respectarea obiceiurilor din a doua zi de Rusalii înseamnă, de fapt, păstrarea legăturii cu tradiția și cu credința. Într-o lume tot mai grăbită, această zi ne invită la liniște, echilibru și recunoștință – valori pe care strămoșii noștri le considerau esențiale pentru binecuvântarea vieții.
